English version
"În toate mă bizui pe Voia Ta, Doamne!"
Bine ați venit pe situl ICOANE VULTUR!
   
Având o frumusețe aparte, icoanele naive pot produce aceleași emoții ca și o pictură cultă, ele fiind apreciate de adevărații cunoscători ai artei. Ivirea icoanelor transilvănene a fost condiționată de evoluția picturii pe sticlă ca îndeletnicire cunoscută aproape tuturor regiunilor muntoase din centrul Europei. Expresivitatea, remarcabilele însușri plastice, încărcătura lor sufletească, conferă icoanelor românești o poziție particulară î n contextul picturii pe sticlă din centrul Europei. Icoana pe sticlă la români își are începuturile în a doua jumătate a secolului XVII, cel mai vechi centru cunoscut fiind cel de la Nicula, sat așezat la 4 km de orășelul Gherla de lângă Cluj.

Arta populă ca fenomen estetic de importanță majoră este o pasiune stârnită în ultima jumatate de sfert de veac. Interesul pentru icoana pe sticla a românilor din Transilvania a crescut considerabil în ultima vreme nu numai în țară, ci și chiar peste ocean. Lucrate de țărani și destinate țăranilor, icoanele transilvănene pe sticlă sunt singurul gen al artei populare în care pictura se manifesta ca factor independent, fără a fi subordonată unui scop ornamental.
Cu toate ca icoanele pe sticla transilvanene sunt creații individuale ale unor meșteri populari, ele exprimă totuși mentalitatea și sensibilitatea colectivității satului românesc. Din sânul acestei colectivități răsar și se evidențiază iconarii cu aptitudini deosebite în meșteșugul zugrăvirii. În schimb, inteligența și imaginația lor, cunoștințele și superstițiile lor, concepțiile asupra „lumii nevăzutului”, nu se oglindesc în aceste icoane ca aparținând unui creator singur, ci continuă să facă parte integrantă din fondul spiritual omogen și nediferențiat al colectivității.

Astfel, icoanele pe sticlă, departe de a mai fi numai obiect de cult – unicul protector spre care țăranul oropsit de altădată își îndrepta speranțele – reprezintă pentru conștiința contemporană cel mai important document plastic care reflectă lumea spirituală a țăranului român din Ardeal, ca niște doine sau colinde pictate.

Mutarea icoanei de la țară la oraș, este un proces petrecut dupa al doilea război mondial, la care, desigur, a contribuit în cea mai mare măsură schimbarea fundamentală petrecută în mentalitatea și gustul estetic ale colectivităților rurale. Icoana și-a pierdut funcția de protector împotriva bolilor și calamităților naturale care amenințau viața și munca țăranului, în trecut.
În vechiul interior țărănesc, icoana se integrase armonios prin colorit și factură, își avea locul ei printre cănceele și blidele smălțuite, agățate de-a lungul pereților, sub tavanul de grinzi afumate.

Modesta ramă din lemn de brad a icoanelor pe sticlă nu putea suporta concurența acelei încadrări late, poleite cu „aur”, a fotografiilor familiale sau a cromolitografiilor, astfel deținătorii icoanelor s-au despărțit fără regret de aceste autentice valori ale artei populare.

După prăbușirea comunismului a crescut interesul străinilor pentru icoanele românești pictate pe sticlă, ridicând valoarea lor, astfel multe colecții private au fost vândute în străinătate. După epuizarea acestora au început să apară reproduceri mai mult sau mai puțin reușite. În timp reproducerile au început să fie căutate la fel de mult, fiindcă un pictor de icoane reproduce orice icoană după propiul stil, și dacă este îndemânatic, reproducerile pot fi la fel sau uneori chiar mai frumoase decât originalul. Multe reproduceri sunt foarte căutate în zilele noastre.
În galeria acestui websit puteți vedea icoane după care familia Vultur pictează reproduceri, și de asemenea reproducerile făcute de ei. Sperăm că veți petrece plăcut timpul acordat paginii noastre.
 
  Webdesign © 2006-2008-2008 Ercomp Romania Hosted by: ercomp.net